Thursday, May 24, 2007

De unde afurisitele de fire albe daca nici nu am implinit 30 de ani?


Virsta la care apare incaruntirea difera de la om la om, dar asta nu inseamna ca poti intra la categoria "babatie", "hoasca", "cotoroanta" sau alte expresii si mai pitoresti. De cele mai multe ori, se poate stabili o legatura intre imbatrinire si albirea parului, insa exista si o serie de alti factori. Anumite stari sufletesti pot determina schimbarea culorii - o emotie puternica poate face sa albeasca parul cu incetul, sau chiar brusc de la o zi la alta. Au fost cazuri de persoane implicate intr-un accident - o explozie puternica, un accident de masina - care au scapat cu viata, dar au albit instantaneu. Incaruntirea treptata poate fi determinata de stres sau de lipsa vitaminei B, precum si de o ingrijire neconstiincioasa a parului. Desi se stie ca soarele este sanatos pentru par, mai cu seama pentru cel gras, o expunere indelungata poate influenta accelerarea incaruntirii. Daca tii mortis sa-ti administrezi o medicatie ca sa tii numarul firelor albe in friu, poti incerca cu vitaminele complexului B si acidul pantotenic. Daca nu, o viata echilibrata, exercitiile de cultura fizica, o alimentatie mustind de vitamine mentin organismul intr-o stare generala buna si nu lasa firele albe sa-si faca de cap.

Saturday, May 19, 2007

Leapsa face inconjurul anului III

Numai ca tema s-a cam pierdut pe drum...trebuia sa propunem trei site-uri faine din cite stiam eu, asa ca eu am sa propun pentru vizitare http://www.eu-careers.com (n-ai cum sa te plictisesti), http://www.soluna.it/ si primul site pe care mi l-am inregistrat in favorite cind mi-am pus Internet, prin 2002: http://www.cyberkisses.com/.

Leapsa zboara mai departe la http://scurtaistorie.blogspot.com/ - Andreea Comanescu
http://tyrendylife.weblog.ro/ - Consuela Stratulat
http://strangefootball.ablog.ro - Bianca Caldaras

Thursday, May 17, 2007

Offtopic: blogging vs. jurnalism

Asemanari

1) Amindoua isi contureaza un anumit public-tinta. Avem bloguri pentru femei, bloguri pentru pasionatii de filme sau masini, bloguri pe teme medicale.
2) Numele si sloganul sau acea scurta descriere care se furnizeaza in cadrul unui blog sunt caracteristici esentiale.
3) Au atributul periodicitatii: atit blogurile cit si materialele din media traditionala vin cu o anumita regularitate, preferabil zilnic sau saptaminal.
4) Au doua functii principale: cea de informare si cea de divertisment sau evaziune.
5) Ca si cele mai valoroase materiale de presa, cele mai bune bloguri pot fi premiate in cadrul unor concursuri ca Galele Comunicarii si Internetics.

Deosebiri

1) Poti sa spui tot ce te enerveaza, tot ce te framinta, tot ce te incinta. Fara cenzura din partea redactorului sef, fara a-ti adapta stilul la reteta redactiei, fara a te limita la nu-stiu-cite semne. Not to mention ca un blog il construiesti in doua minute, in timp ce pina intri intr-o redactie, cu perioada de proba si intocmirea actelor, mai imbatrinesti cu o luna jumatate.
2) Blogurile merg pe principiul “publica intii, filtreaza dupa”, in timp ce in presa e nevoie de mult mai multa rigoare, iar materialele care isi fac loc in coloanele de ziar sau in grilele de programe sunt atent selectate pe baza unor criterii de news worthiness si interes uman. Bloggerii nu urmaresc corectitudinea literara, nu-si verifica sursele, nu reflecteaza la consecintele unor eventuale greseli.
3) Blogul pastreaza in ordine cronologica inversa o arhiva a tuturor postarilor anterioare. In media traditionala poti colectiona ziarele, sa spunem, sau inregistra emisiunile care ti-au placut, dar va fi intotdeauna destul de incomod sa revii asupra unor materiale.
4) Feedback-ul din partea cititorilor se obtine mult mai rapid, iar proprietarul blogului are posibilitatea sa raspunda eventualelor nemultumiri si acuzatii inainte ca cititorii cirtitori sa le raspindeasca in grupul lor social.
5) Interactivitatea atinge un nivel mult mai ridicat decit in media traditionala. Cititorii nu sunt simpli martori a ceea ce le serveste jurnalistul, ci pot publica ei insisi continut, prin comentarii, de cite ori simt nevoia. In plus, blogosfera le permite sa se implice activ, sa se amuze cu applet-uri Java, script-uri si animatii Flash, sa asculte clipuri muzicale sau sa priveasca videoclipuri si orice alte mijloace de care proprietarul blogului s-a folosit ca sa-si distreze cititorii. In presa scrisa interactivitatea e minima, in audiovizual mai are o sansa prin telefoane in direct.
6) Blogurile se bucura, deocamdata, de mai putina credibilitate decit media traditionala. Pentru stirile zilei nu vom scotoci in blogosfera, ci vom deschide televizorul sau vom da fuga la chiosc.
7) Cel care scrie la o gazeta primeste, cit de cit, un salariu. Bloggingul e, de cele mai multe ori, un hobby neremunerat.
8) Posesorul unui blog isi poate ascunde identitatea sau si-o poate falsifica. Jurnalistul isi vrea numele cunoscut.
9) Se poate vedea, mai deslusit, un profil al cititorului. Pe scurt, avem market reserch gratuit.
10) Blogurile pot fi folosite de firme pentru ceea ce se cheama viral marketing, tehnici de exploatare a retelelor sociale inchegate cu scopul de a produce cresteri exponentiale in popularizarea brandului, printr-un proces similar extinderii unei epidemii. O campanie de viral marketing este mult mai ieftina decit o campanie publicitara in presa si atinge, de cele mai multe ori, un auditoriu mai extins.

Friday, May 11, 2007

Cum te calmezi dupa o zi infernala?

Dupa o zi in care seful te-a cicalit toata dimineata, soacra te-a mustrat (a mia oara) ca nu stii sa faci "fleicute", ti-ai rupt un toc si, eventual, ti-ai botit nitel portiera, ai nevoie sa te eliberezi de tensiune. Micile injuraturi care iti scapa printre dinti nu te ajuta, la shopping nu te mai incumeti sa te duci, fiindca ti s-a usurat deja portofelul (in parte, tot cumparind "fleicute" pe care le-ai facut scrum). Ai putea incerca, in schimb, niste trucuri mult mai simple...
Plimba-te in picioarele goale pe iarba, pe pamint sau nisip. Concentreaza-ti intreaga atentie la senzatia pe care o incearca talpile tale: rece, daca a fost o zi nu tocmai prietenoasa si pamintul e rece, umed, daca iarba e prospata, o usoara gidileala, cind pasesti pe nisip. Daca esti destul de norocoasa incit sa locuiesti la casa sau ai macar o gradinita in fata blocului, planteaza o floare, un arbust, astfel incit sa atingi pamintul cu virful degetelor. Te ajuta sa te descarci cit ai clipi. Poti incerca apoi sa-ti atintesti privirea spre o suprafata de apa, care poate fi un lac, un riu, o piscina sau chiar un lighean plin ochi. Cu cit e mai mare cantitatea de apa, cu atit mai eficienta e descarcarea, caci apa absoarbe negativitatea. Nu degeaba se stie ca e sanatos sa bem in jur de opt-zece pahare de apa pe zi, iar daca esti o persoana plinuta chiar si mai multe. O alta metoda eliberatoare de tensiuni se foloseste tot de natura. Iesi in parc si pipaie o frunza, simte-i nervurile si mirosul viu, sau mingiie o petala, constientizind cit e de fragila si catifelata. Asa se explica de ce ne place sa primim flori, caci ele ne ajuta sa indepartam tensiunile si nervozitatea. Cind un barbat vrea sa impace o femeie dupa ce a suparat-o, ii daruieste flori, sau cind vrem sa consolam pe cineva care a pierdut o persoana draga, la inmormintare, traditia cere sa-i aducem flori. Artistii pastreaza totdeauna cite o vaza plina in cabina lor ca sa alunge tracul, iar spectatorii, cind vor sa ovationeze un artist, arunca flori pe scena. Natura imprastie negativitatea care se aduna uneori in noi. Trebuie doar sa invatam sa aplelam la ea.

Wednesday, May 9, 2007

Thursday, May 3, 2007

Frumusetea se reinventeaza


In locuintele din perioada glaciara, descoperite cu prilejul sapaturilor arheologice, s-au gasit provizii abundente de mijloace cosmetice. Oamenii preistorici foloseau ca sulimanuri nu mai putin de 17 vopsele, dintre care cele mai rivnite erau albitele (marna, varul) si negrul, obtinut din carbune de lemn si minerale de mangan. Pentru aplicarea sulimanurilor, ei se foloseau de lopatele sculptate in lemn, care de multe ori luau forma unei miini cu degetele intinse. Nu lipseau nici sticlutele de os si borcanasele in care se pastrau cremele.
In Egiptul faraonic, din cauza caldurii nimicitoare care ameninta supletea pielii, locuitorii recurgeau din abundenta la uleiuri, dintre care cele mai rafinate erau uleiurile de migdale, palmier sau mastic. Cei care nu isi puteau permite asemenea rasfaturi se multumeau cu ulei de ricin sau masline. Mai tirziu, in Orient, la mare pret era henna, o planta cu florile sub forma de stele, avind un suc rosu inchis ce putea fi extras din frunze ori tulpina si aplicat pe par, unde se transforma intr-un superb rosu corai. La curtea lui Carol al II-lea in Anglia si a lui Ludovic al XV-lea in Franta, figurile distinse ale epocii isi aplicau pe obraji mici alunite negre, sub forma de cerc sau semiluna, practica ce avea la baza dorinta de a acoperi semnele variolei. Parul se pudra din abundenta, obicei care a dainuit cel putin doua secole, iar operatiunea se excuta intr-un cabinet specializat, pentru a impiedica transformarea casei intr-un desert alb.
Nu demult, chirurgia estetica a venit in sprijinul celor mai putin daruiti de natura, putind indrepta un nas nearmonios, o barbie prea proeminenta, precum si defecte mai grave, ca gura de lup (oasele palatine neunite, ceea ce face ca alimentele sa ajunga din gura in nas si de acolo afara) sau buza de iepure. Pot fi corectate cearcanele, care nu sunt altceva decit depozite grasoase locale, sinii prea putin voluminosi sau coapsele cu grasime in exces.
Azi nu mai e nevoie de un asemenea efort. Frumusetea se prelucreaza pe calculator, unde gitul poate deveni dintr-o data mai inalt si mai suplu, ochii mai stralucitori, sprincenele mai inalte si arcuite. Frumusetea, transparenta ca o foaie de calc, elastica precum o bretea, inselatoare ca un miraj.